Sa incurajam productia autohtona

Nu pot sa inteleg de ce noi nu avem o cultura a consumerismului. Cea mai mare parte a produselor, un cumparator normal si le achizitioneaza de la producatori externi, iar produsele autohtone sunt atat de mult subestimate. Nu ma refer la produsele alimentare, mai degraba la toate celelalte categorii. Acest fapt se datoreaza, probabil si lipsei unei incurajari din partea statului a productiei autohtone.

Am trecut recent printr-un magazin cu articole vestimentare, magazin autohton, de altfel. Erau niste piese vestimentare incredibile acolo, cu un design extraordinar, din materiale naturale, tesute cu o deosebita delicatete. Incerc sa inteleg de ce femeile ignora in mod normal acest gen de magazine.

Prima explicatie poate fi pretul mai ridicat decat la hainele din magazinele producatorilor externi. Putini stau sa se gandeasca, insa, carei cauze se datoreaza acest fapt. Hainele producatorilor externi sunt produse, de regula, in tarile slab dezvoltate sau in curs de dezvoltare, unde forta de munca este platita la un pret scazut. Pe cand marea majoritate a produselor vestimentare autohtone sunt realizate in tara, de aceea pretul pentru forta de munca este mai ridicat.

Acum cativa ani circula pe internet un video care prezenta povestea a trei bolggerite care au participat la un experiment initiat de o firma de haine cu renume. Cele trei tinere au lucrat timp de o luna la o fabrica de productie a acestei firme intr-o tara slab dezvoltata. Daca la inceput tinerele se aratau incantate de aceasta experienta, in scurt timp au inceput sa se revolte fata de conditiile de munca din fabrica si sa devina din ce in ce mai indignate.

Mi se pare absolut necesar sa constientizam importanta dezvoltarii productiei autohtone si sa o incurajam. Daca ati evitat pana acum aceste magazine, va indemn sa le descoperiti si sa vedeti cat de speciali va veti simti acolo. Spor la cumparaturi !

Vom zbura in avioane fara pilot, asta daca vom si avea incredere in ele…

Autonomia pare a fi cuvantul de ordine atunci cand vine vorba de deplasare pe distante mari cu mijloace de transport in comun. Sunt deja inventate masini autonome, drone autonome, sunt si autobuze autonome, nave autonome, insa pe viitor vom asista si la lansarea unor avioane autonome comerciale fara pilot. Autonomia la avioane este partiala momentan, exista pilotul automat, nu se mai zboara manual de ani buni, decolarea si aterizarea, corectarea altitudinii de zbor sunt automate de multe ori, interventia pilotilor este minima.

Pasul urmator ar fi trecerea la avioane fara piloti, doar cu un computer de bord super sofisticat care sa poata coordona toate activitatile care se deruleaza intr-un avion pe tot parcursul croazierei. Daca in masini autonome te mai urci pentru ca au viteze de 50-70 kilometri pe ora si esti pe sosea, intr-un avion ai viteze imense si practic te lasi pe mana unui program care poate avea si erori si poate fi distrus de orice hacker, poate fi spart. Intr-un sondaj recent facut pe un esantion reprezentativ, jumatate dintre cei care au acceptat sa raspunda au spuns ca nu se vor urca la bordul avioanelor autonome total nici daca cursele sunt ieftine sau gratuite.

Drona e drona, avionul e avion, ai responsabilitate foarte mare pentru toti ce de la bord. Putin peste 15 procente au spus ca se vor imbarca la bordul aeronavelor de pasageri autonome daca va fi cazul si vor plati oricat ca sa aiba o asemenea experienta cu adevarat terifianta daca te gandesti bine. Costurile dezvoltarii nu ar putea fi acoperite, nu ar zbura mai nimeni cu avioanele autonome total, asa ca nu vom vedea asa ceva prea curand. Avioanele raman insa cel mai simplu si mai comod mijloc de deplasare in comun pe distante mari, ele sunt destul de sigure, pot sa fie foarte simplu de folosit si atmosfera e placuta atata timp cat stii ca ai pilotii la bord.

Chiar si asa se intampla sute de accidente din cauza naturii si a erorilor umane incat nu esti sigur nici cand ai echipaj complet, dapai intr-un avion fara nimeni, doar pasagerii si un robotel-program-script ce e el care stie sa faca niste manevre presetate si sa se adapteze unor situatii mai mult sau mai putin complexe. Factorul uman ramane in continuare important pentru aviatie si va fi in continuare folosit pentru ghidare si pilotare. Asta pana apare inteligenta artificiala foarte „inteligenta” care sa ofere garantii serioase la urcarea in avion si masuri de securitate fara precedent la cativa kilometri in aer.

Gelozia pe cele sfinte

Viata este ceea ce as fi fost, de nu m-ar fi robit ispita nimicului. Mor in suflet ecourile echivoce ale clipei in care viata — surpriza a indiferentei initiale — strapuns-a linistea neantului.

Dumnezeu este incercarea ultima de a ne indestula dorinta de somn… Astfel devine el un cuib de cate ori cresc aripi oboselii noastre. Dezlipirea muzicala de lume subtiaza obiectele in fantome; nimic nu se mai intimpla in preajma ta si ochii nu mai sunt in slujba fiintelor. Ce sa mai vezi, cand totul se intimpla departe? Tristetea — deficienta optica a perceptiei… Fiece clipa este o groapa, neindestulator de adinca, de trebuie sa sarim prin atatea pina sa ne rupem capul.

Nu esti gelos pe Dumnezeu, ci pe singuratatea lui. Caci fata de disperarea imbalsamata care e El, omul e o mumie fisneata. Timiditatea este arma ce ne-o ofera natura pentru a ne apara singuratatea. cand te crezi mai tare, te pomenesti deodata la picioarele lui Dumnezeu. Nici o nemurire nu te poate mintui de o atare cadere. Dar ce sa faci daca ranile vietii sunt ochi spre Creator si guri deschise spre merinde de absolut!

Privegherile infricosate ne mintuie — peste vrerea noastra — de superstitia fiintarii si, obosindu-ne avintul, ne hranesc din adierile desertului divin. Slabirea vointei infige pe Dumnezeu — ca un par de spinzuratoare — in mijlocul nesigurantelor noastre… Absolutul e un stadiu crepuscular al vointei, o stare de foame istovitoare.Dragostea de frumusete este inseparabila de sentimentul mortii. Caci tot ce ne rapeste simturile in fioruri de admiratie ne ridica intr-o plenitudine de sfirsit, care nu e decat dorul arzator de a nu supravietui emotiei. Frumusetea iti sugereaza icoana unei zadarnicii eterne! Venetia sau amurgurile pariziene invita la o sfirseala aromata, in care vesnicia pare a se fi topit in timp.

O agonie neimplinita este erotica, si de aceea nu poti iubi femeia ce nu-ti sopteste despre moarte si nu te ajuta in a nu mai fi…Interpunindu-se intre noi si lucruri, ea ne-a instrainat firea, purtind astfel raspunderea inapoierii noastre in cunoastere. cat datoreste spiritul nefericirii in dragoste! S-ar putea prea bine ca el sa nu fie decat opera acesteia. Observati de altfel ca femeile n-au intrat in istorie decat in masura in care au putut face pe barbati mai singuri.

Bruma de poezie care, de bine, de rau, invaluie acest pamint emana din toamna vesnica a Creatorului si dintr-un cer necopt pentru a-si scutura stelele. Anotimpul la care s-a oprit ne arata prea bine ca El nu-i o aurora, ci un amurg, si ca doar prin umbre ni-l apropiem. Dumnezeu — o toamna absoluta, un sfirsit initial. Primavara — ca orice inceput — este o deficienta de vesnicie. si oamenii care mor in ea sunt singurele punti spre absolut. cand totul infloreste, muritorii devin voluptuosi ai stingerii, ca sa salveze periferia metafizica a primaverii.

Plumb, arsenic si mercur

Bronzul este cautat de toata lumea, indiferent ca se face pe plaja sau intr-un salon, dar in trecut nu era asa de popular. Cei care erau bronzati erau doar cei care stateau prea mult pe afara si aveau diverse tipuri de joburi stresante, cei care aveau fete pale aveau nevoie de bani ca sa stea in case.

Sau ca sa ai fata palida rapid ti-o puteai acoperi cu plumb alb, efectele tratamentului erau dezastruoase si trebuia sa ai si bani sa acoperi toate cicatricele care apareau. Pe masura ce se subtia pielea fetei devenea si foarte fragila si se crapa rapid.

Plumbul ducea si la stari de voma, dureri de cap, atacuri cerebrale, chiar moarte. Cei care voiau sa scape de pete si de puncte de pe piele foloseau alt produs periculos pe baza de arsenic. Arsenicul distruge insa pielea, parul cade, apar starile de voma cu sange, diareea, convulsiile.

Astazi exista o moda sa ai piele luminoasa, dar nu de la natura ci cu ajutorul mercurului, si el cu efecte dezastruoase pentru corpul uman. Cei mai afectati de mercur sunt rinichii, asa ca e bine sa va feriti de asa ceva pe viitor.

Magnetul 2-D

Din 1970 tot s-a incercat sa se realizeze un magnet 2-D, dar in toate cazurile s-a ajuns doar la un esec rasunator. Un magnet 2-D isi poate pastra proprietatile chiar si atunci cand e trecut in starea 2D, cu un strat de grosimea unui atom.

In 2017 oamenii de stiinta au ales cromul triiodid si au creat un magnet 2-D. Compusul era un cristal cu mai multe straturi, avea camp magnetic permanent si electronii aveau o miscare de spin in directia dorita. Desi a fost subtiat el si-a pastrat magnetismul. Primul magnet 2-D din lume a aparut la o temperatura suprinzatoare, -228 grade Celsius.

Nu mai fost magnet cand al doilea strat a fost inlocuit, insa si-a recapatat proprietatile cand al treilea si al patrulea strat au fost adaugate. Oxigenul il distruge, temperatura camerei iarasi nu e buna, nu isi pastreaza proprietatile magnetice. Desi sunt fragili magnetii 2-D le vor permite fizicienilor sa faca experimente ce pana acum nu erau posibile.